duminică, 11 noiembrie 2012

Diamante Made in China

...Celor care mai cred ca nu tot ce sclipeste sunt Diamante...


Da. Traiesc o viata ca'n filme. Si am invins scortosul sistem luxembourghez. Sunt deja invitata in inalta societate luxembourgheza la Dinner de Gala si Soiree Dansante.
100 persoane la receptia de 5 stele a unui hotel de 4 stele.
Am primit invitatia si dupa verificarea agendei si refuzarea altor 2 evenimente la simultan, am acceptat. Initial s-a presupus ca era un eveniment la care se preta rochie lunga si...ceea ce mi s-a parut foarte interesant este ca eu am fost intrebata ce tip de rochie o sa port. Le-am spus ca in general protocolul prevede ca organizatorii evenimentului sa anunte "dress code-ul". Avand in vedere ca singura mea rochie lunga e una hippie din epoca Flower-Power cu accente indie pop am decretat prin sms: rochie de cocktail. Mi s-a raspuns cu mesaje de multumire si tot grupul si-a facut aparitia cu picioarele la vedere. La vederea generatiei vechi. Media de varsta undeva pe la 80. M-am simtit extrem de tanara. Si cu picioarele pe pamant cam la 11 cm deasupra solului, dar la vedere. Contesele nu pareau sa aiba vederea prea buna dar contii si francmasonii aveau o acuitate vizuala extrem de agila. Si nasurile alea tipic acviline.
10 persoane per masa si...dupa protocolul de rigoare ne-am urat toate cele de genul Bon Apetit si Toi Aussi.
Apoi sampanie, vinuri rare, ratza pe portocale si somon pe lamaie cu ciuperci in sos de broccoli, diamante, briliante, monocluri de aur, ace de cravata cu safire, bratari de la Frey Willie.
Eu, impopotzonata ca un pom de craciun cu diamante made in China pe principiul less is more but more is more than less. Adica sclipeam din toate incheieturile si imi tineam foarte adunat zambetul rujat obscen ca sa nu pufnesc in ras de scortosenia mesenilor.
Supliciul meu a constat in faptul ca timp de 5 ore a trebuit sa imi aleg cu grija cuvintele si sa emit numai lucruri interesante despre tara care mi-a oferit totul pe tava alaturi de somon si sampanie.

Le-am spus dragalas cat de incantata sunt de orarul autobuzelor acum chiar daca la inceputurile exilului meu aici am trait clipe de cosmar in prima iarna, cat de fericita sunt ca postashul vine mereu la 8 jumate fix si imi aduce corespondenta, ca s-a spart si la ei o teava chiar in fatza resedintei mele si pana sa fac poze la aburii care ieseau din canalizare dupa cum puteti observa in partea stanga au venit trei masini de interventie. Apoi, pana sa descarc poza pe laptop... totul era ca mai inainte.


Apoi totul a degenerat. Orchestra a fost pe gustul meu. Au cantat muzica anilor 20, cu echipamentul meu preferat: costume albe, ghetre, saxofoane, mustacioare tip Erol Flynn. Dupa cateva pahare de sampanie, francmasonul din fata mea a inceput sa rada si parca sughita. Probabil pentru ca ei rad la fel de des ca soarele in Luxembourg. Si avea si maioneza in coltul gurii. Si m-am gandit eu ashea...cam cat poate gandi o blonda...ca nu conteaza cum iti sclipeste diamantul la acul de cravata si cum tii ochelarii de aur cand completezi un cec pentru o donatie...maioneza e maioneza in coltul gurii. Si arata extrem de sexi si erotic.
Pacat ca nu am putut sa filmez. Clipshorul pe care l-as fi facut ar fi avut cele mai multe accesari pe IuTub. Era o pereche...nu ati vazut asa ceva. Ea era la fel de gratioasa ca o umbrela nedesfacuta iar el...ceva de vis...tricota niste pasi la vals si mambo de nu stiam daca e hip-hop cu accente gangsta sau influente de la "gigibecali". Mi-a fost mila de ea, de el si de ochii nostri. Dar probabil casnicia lor se consuma la fel de dramatic, intr-un castel cu gradini interioare, cu o mica herghelie de cai superbi, iar pe ea mi-o imaginez periindu-si trista parul lung lacramand ce soarta cruda a avut. Si acum viata mea alaturi de sheful meu mi se pare raiul pe pamant. Chiar ma simt contesa de cand mi-a dat voie sa plec mai devreme intro zi, adica la ora 17.00. Mi-am reconsiderat toate valorile legate de opulenta si de maioneza.
Fericirea a urmat dupa. Anca si Julien m-au recuperat dupa ce au batut ceasurile de la miezul noptii, au venit cu dovleacul sa o ia pe Cenusareasa, m-au dus in turul cluburilor de noapte, berea cu lamaie a luat locul sampaniei de fitze, diamantele au palit in lumina din cluburi, glumele si rasul prietenilor au luat locul grimaselor.

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

Pisica tanara si neagra

...Celor care mai cred ca noaptea toate pisicile sunt negre....



Pe zi si mai ales nopti ce trec imi intrec propriile limite. Am fost contactata sa devin studiu de caz  pe Discovery. Si o sa cerceteze ei cum de inca reusesc sa conving ca am...tineti-va bine: vreo 20j de ani ca vechime pe pamant!!! Asa am reusit aseara...undeva intr-un club de noapte unde toate pisicile sunt negre.
Mihai, nepotul favorit si unicul, e venit la resedinta mea din Ducat sa isi petreaca luna Noiembrie participand la Balurile Lunii inainte de sezonul Balurilor Londoneze. A rapus in club o inima bruneta si dorind sa o impresioneze, a zis ca e insotit de matusa lui la acest bal. Crezand ca sunt cel putin sora lui mai mica... domnisoara, ca mi-e draga acum de mor, a zis ca "ce n'est pas possible" (ea fiind din Bordeaux-Franta)...matusa ta are vreo 20 ani...
Va dati seama ca la mariajul lor ei vor primi 2 din cele 6 castele (renovez acum fatada la unul din ele) ale mele iar mireasa jumate din colectia mea de perle si palarii si macar 2 masini de colectie din garajul regal.



Calin e foaaarte bine.Isi iubeste parintii cu aceeasi dragoste, dar indeosebi pe matusa lui Lili care l-a terorizat toata vara cu 4 ore de franceza pe zi in timpul caldurilor din Augustul de Romania.
I-a prins tare bine la scoala.
Rezultatele testelor pe care le-am aflat vineri sunt acum briliante. Eu daca nu prea dau pe acasa si noaptea umblu prin cluburi... a invatat  de asemenea sa si gateasca. E un invingator si un supravietuitor.

Eu am devenit dependenta de serialul Dexter. Ii cunosc modul de gandire si actionare. E vorba de un criminal in serie.  Iar cu sheful meu ma inteleg din ce in ce mai  bine. As putea zice ca am ajuns la compatibilitate 101%. Primesc mereu felicitari din partea diferitelor departamente pentru modul inteligent si tenace de a rezolva problemele. Si el ma ajuta foarte mult in demersul meu de a ajunge Vice Presedinte in compania pe care o slujesc de 23 ani.
De exemplu, ultima data mi-a explicat diferenta intre 50-50% si 40-60%. Prin desen.
Daca va mai aduceti aminte cand mi-a curs prima si ultima oara rimelul atunci cand a incercat sa imi explice diferenta dintre un Word si un PDF, acum a atins apogeul dar de data asta l-am privit cu cea mai inteligenta privire de care e in stare o blonda vopsita si cu buzele rujate am mimat un aaaahhhh prelung si duios de recunostinta.
Avem o sala in care ne tinem conferintele cu o capacitate de 100 locuri si cu un perete EXACT pe mijloc care imparte sala in juma-juma.Adica 50-50%. Cu ocazia unui eveniment dublu, superiorul meu s-a gandit sa luam noi mai mult din sala adica 60%. I-am spus ca din punct de vedere tehnic nu se poate. El s-o fi gandit ca nu inteleg. Si mi-a desenat: intai un dreptunghi pe care l-a impartit pe din doua, apoi inca unul pe care l-a separat cu 40 si 60%. Partea cu 60% a hasurat-o cu dungulite oblice si a zis triumfator: eee...asta tre' sa o luam noi!!!Eu, chiar daca eram inca muta de uimire ce clar imi desena dar cu buzele umede si intredeschise i-am gangurit: nu se poa'...boss. Cu tot aresenalul de femeie inteligenta mentionat mai sus nu m-a crezut. A chemat doua asistente personale din departament si pe sheful cladirii care i-a spus in franceza ca nu se poate.
Aaaa...va intrebati legatura intre Dexter si sheful meu? Eu sunt Dexter.





Nu-i nimic. Eu pedalez inainte. O sa il las mult in urma. Nu mai sunt cea care trebuie sa imi multumesc shefii. Ei trebuie sa ma multumeasca pe mine.