duminică, 4 martie 2012

Bilant 2011 vs preludiu 2012

...Celor care cred in superficialitate si frivolitate...

Cum ce-am mai facut?
Am terminat si sustinut lucrarea de doctorat la Limba si Literatura Romana cu lucrarea Interferente culturale in spatiul romanesc al secolului al  XIX-lea pana la aparitia spiritului critic junimist. Adica Lili, cumnata mea a avut si sustinut doctoratul.
Mie doar mi-a iesit pe nas Densusianu si Alecsandri cat am stat cu laptopul in poala. Am ajutat-o cat am putut.  Ea in schimb a avut dureri crancene de cap, degete, apoi niste eczeme ciudate in palme si pe antrebrate. Si stresul cat casa. Iar diferenta la salariu cat preshul de la usa casei. Subtire si de calcat in picioare.




Am avut si expozitia de pictura intitulata “Romania” la Targul International din Luxembourg. Am stat 9 ore in picioare discutand cu oameni de pretutindeni.







Apoi am venit in Romania pentru o luna. Am sarbatorit iar Anul Nou, cam cu aceeasi prieteni, dar fara cumnatul care a picat de servici in noaptea cu pricina. De aceea pozele nu mai sunt ca alta data.









Calin e bine cu scoala. A ispasit deja un semestru in care a avut rezultate foarte bune. Mai are de ispasit inca 9 semestre apoi urmeaza facultatea. Am ales-o de pe acum pentru ca sunt foarte organizata.
A fost si in tabara de ski in Franta cu colegiul. 5 zile de schiat. Scoala ne-a dat un site de urmarit in care postau in fiecare seara ce se intampla acolo, in ziua repectiva. Scoala transmitea zilnic si un comunicat pe e-mail. In prima zi a lor suna asa: Elevii au ajuns cu bine, cazarea este excelenta, mancarea foarte buna, copiii se simt minunat. Comunicatul lui Calin catre mine pe sms suna asa: am picioarele vinete de la durerea provocata de clapari, astenuturile sunt cam murdare, tavanul in camera e crapat, sunt muste moarte la neoane, mancarea e nasoala. Stiam ca se poate face si ziarist daca are chef. Relateza obiectiv si cu curaj. Mai are timp sa se gandeasca. La varsta de 4 ani, cand l-a intrebat educatoarea ce vrea sa se devina cand se face mare, el a zis ca vrea sa se faca iepure. Educatoarea i-a spus ca are fatza de iepure. Cel putin nu e un copil banal, sa zica ca se face doctorita. Mai tarziu, in zilele noastre, mi-a spus ca se face hacker sau crabar. Adica sa fie in echipaj din acela pe ocean, care se lupta cu furtunile si vasul sa scoata custile cu vietati marine. Aici am intervenit ca mama si i-am reamintit ca laptopul nu va sta in conditii bune pe  timp de furtuna si nu poate juca in retea cu prietenii din cauza balansului navei. L-am convins. Ne mai gandim.

La literatura a trebuit sa joace rolul unui personaj. Am ales sa fie Don Corleone. A fost vedeta colegiului. Am ales bine.
Pe aici, prin Luxembourg toate bune si frumoase. Merg adesea cu fetele pe la concerte filarmonice de tip hip-hop, dance, sau reaegetton. Pana incepe spectacolul,  Anca si Larisa fac spectacol pe strazile ducatului si canta cu foc: Si ce fata frumusica are mama! Vizitam si muzee in cautare de artefacte cu toc, sau alte vestigii istorice ca de exemplu posete si rochite. Mergem intotdeauna pe principiul mentionat de Adriana ca daca nu le-am lua noi le-ar achizitiona altii.



Elena Vieru locuieste in New-York si cand simt o nevoie cosmopolita, zbor pana la ea.




Citim si foarte mult. Ne intalnim saptamanal la biblioteca. Cu rezervare. Ca sa prindem cartile cele mai proaspete.






Mie imi merge din ce in ce mai bine. Am Executive Assistant care este extrem de eficienta.
O promovez de Paste. La asta care vine sau la Pastele Cailor Verzi.

Aaaa...cu munca ce mai e???Desi nu cred ca intereseaza pe cineva...
12 ore pe zi. Si sambata mai nou. Eu uneori plec la ora 20 de la birou si le zic la revedere lui Cosmin si lui Ciprian. Pe care ii apuca Vremea Perinitzei cand e inchiderea de luna. Uneori ei pleaca pe la ora 19.00 si eu le adresez vorbe grele. Daca tot a venit Cristina si munceste la Castel, imi pare bine. Are ea grija acum sa il incuie noaptea. Eu ma ocup de inchis luminile la birourile corporatiste. Ca asa am visat si imi doream cand eram fetitza. Sa lucrez intr-un birou, intr-o cladire care are lifturi exterioare de sticla. De la Dallas cred ca mi se trage. Am si biroul, si cladirea si liftul.

                            



Si imi iubesc prietenii.






SHOW MUST GO ON!